Adică vlăjganul ăla de 20-25 de ani care lucrează ca vânzător la un butic de prin hipermarket. Dar ce zic eu butic, o insuliță de-aia pusă ca balega-n potecă. Nu știu fraților, am avut și eu 20-25 de ani dar parcă nici atunci nu m-aș fi gândit vreodată să mă duc să mă angajez ca vânzător la un asemenea stand. Nu că ar fi o muncă rușinoasă, nicio muncă în sine nu este rușinoasă, dar mi se pare sincer aiurea ca tânăr să lucrezi așa ceva.
Adică ești în perioada de formare, când trebuie să înveți și tu o meserie, când trebuie să pornești și tu în viață, să-ți asiguri cumva viitorul. Și tu, te duci și te angajezi vânzător la butic sau paznic. Joburi fără niciun pic de responsabilitate, care-ți permit într-adevăr să stai toată ziua cu nasul în Facebook. Probabil de-asta și doresc unii astfel de joburi, de tip „stai, nu faci nimic toată ziua”.
E trist, că ei pot mai mult și aleg să lâncezească în joburi de-astea fără niciun viitor. Unde poți să evoluezi tu ca vânzător la o tarabă de-aia de 2 metri pătrați?
Am fost și eu vânzător, am vândut GPL la o stație PECO și deși era mult mai multă responsabilitate față de un butic de hipermarket, am pus punct după vreo 2 ani când mi-am dat seama că nu am încotro evolua de acolo.
Că nu o să am niciodată un salariu care să-mi permită să mă întrețin pe mine doar, ce să mai zic de o familie sau copii. Astea-s job-uri pentru studente, pentru oameni care au o vârstă și necesită un venit suplimentar, nu pentru tineri care sunt la început de drum și pot să facă mult mai multe cu viețile lor.
