A devenit o modă ca tinerii români să considere țara lor un mare rahat și, ajutați de banii părinților, să plece la studii în străinătate. Din punctul meu de vedere, chestia asta cu studiile prin străinătate pe banii părinților, nu pe burse, e o mare prosteală. Mulți ajung studenți afară pentru că-și permit părinții, nu pentru că ar fi cumva plafonați de sistemul educațional din România. Nici afară nu umblă câinii cu covrigi în coadă cum au obiceiul cei de la Recorder să insinueze prin clipurile lor.
Odată plecat din țara ta, o să fii veșnic un străin al acelor locuri. Oricât de sociabil ai fi tu, cei din jur tot urât se vor uita la tine. Aduceți-vă aminte cât de tare luase foc internetul când a trebuit să luăm cotă de imigranți. Nimeni nu voia străini aici. Ei bine, așa e și pe afară, dar nimeni dintre cei care pleacă nu lasă la o parte orgoliul prostesc să recunoască faptul că sunt discriminați peste tot și că românii nu sunt deloc bine văzuți în Europa.
Eu sunt de părere că dacă-ți place cartea, poți să înveți oriunde în lume, nu neapărat pe la școli de zeci de mii de euro/an, plătite cu niște bani ciudați de niște părinți la fel de ciudați. Evident, e libertate, fiecare poate să meargă să studieze unde vrea însă întâmplarea a făcut să iau contact cu mulți români care au făcut facultate prin Anglia și, ce să vezi, s-au întors înapoi în țară. Nu i-a așteptat străinătatea cu brațele deschise așa cum și-au imaginat ei, cu joburi foarte bine plătite și așa mai departe.
Oriunde te-ai duce în lumea asta, dacă ești străin vei fi discriminat la angajare și la salariu față de un localnic autentic, dar nimeni nu vrea să spună treaba asta.