Probabil mulți dintre voi ați observat faptul că pe străzile din România există foarte multe animale care ar trebui să aibă stăpân. Câini, pisici, animale de care nimeni nu are grijă. Multe dintre ele mai primesc câte ceva de mâncare prin locurile în care se aciuiesc și așa reușesc să supraviețuiască de la o zi la alta de la o lună la alta. Eu am întâlnit acest pisoi mai mult decât simpatic într-un parc, unde m-am refugiat să mănânc niște cipsuri pe ploaie. Evident, voia și el.
I-am pus jos câteva cipsuri, pe care le-a devorat imediat. Erau cu barbecue și probabil a simțit mirosul de la depărtare din moment ce a venit direct la mine. Mai țineți voi minte expresia „Din bucata mea de pâine am hrănit un om și-un câine”? Uite așa am inventat și eu titlul articolului „Dintr-un mare cartofoi am hrănit doar un pisoi”. Eu unul nu am prea mâncat pentru că mi-a fugit foamea și pofta în momentul în care am realizat că există multe animăluțe pe care nu le vrea nimeni.
Cred că dacă aș locui singur aș avea adăpost de animale acasă, aș deschide un centru de adopție sau ceva de genul. Dacă aș sta la casă și aș avea măcar 100 metri pătrați de teren mai mult ca sigur aș face chestia asta. Și o cantină pentru homeless aș mai face. Că sunt și mulți oameni care dorm pe stradă și care ar avea nevoie măcar de-o masă caldă pe zi. Probabil nu m-ar ajuta nimeni cu aceste proiecte pentru că românilor nu le place să ajute dacă nu le iese și lor ceva dar asta e, aș face singur.