Povestea cu reciclatul

Fraților, am dat și eu electrocasnice la reciclat pentru prima dată. Evident a ieșit cu tărăboi și am de gând  să vă povestesc în cele ce urmează minunata experiență :))))

Am strâns o mașină întreagă de troace: televizoare, monitoare cu tub de calculator, o imprimantă veche, un cuptor cu microunde, etc. Am umplut mașina și am mers la un centru de reciclare să le duc. Nu am făcut asta pentru bani, nu am făcut asta ca să mă dau ecologistul lui Pește, am făcut-o pentru că trebuia să eliberez balconul și dacă le puneam la gunoi, salubritatea nu le poate lua.

Ei bine, și am purces între centrul de reciclare. Am ajuns acolo pe la 13:40 și eram foarte fericit, era deschis. Dau să scot troacele din mașină să le pun pe cântar, când, dintr-o dată, sunt atenționat de cel care lucrează acolo că nu se poate face nimic până la ora 14. De ce? Pentru că ERA ÎN PAUZĂ DE MASĂ… WTF? Unde găsesc fraților patronii asemenea angajați? Eu nu pot să înțeleg…

Am stat ca prostul după el 20 de minute până la ora 14 ca să termine el pauza de masă. Cel mai enervant nu a fost faptul că avea omul pauză de masă. E dreptul lui, e politica firmei. Problema a fost faptul că el nu mânca. Stătea ca prostul și se uita la noi de pe bordură și noi la el. Eram cu un amic ce m-a ajutat cu transportul special de troace. Da frate, cică omul era în pauză de masă și abia de la 14 putea să lucreze. Nesimțire maximă pe unii dar lasă că își merită salariile de rahat…

Leave a Reply

Vrei sa publici advertoriale pe acest site? Apartine retelei CIOCAN G. ALEXANDRU PFA. Daca te intereseaza preturi sau care sunt celelalte bloguri din retea, lasa-mi un mesajAici