Am observat că la noi, în momentul în care e ziua cuiva, tradiția spune că evenimentul trebuie serbat acasă ori într-un club, la băut. Se face mare paranghelie peste tot în țară mai ales de zilele de nume și sincer să fiu, mie unul nu mi se pare interesant. Aș vrea să întreb pe cei care au obiceiul să facă mare chef de ziua lor, ce părere au despre corturile Bell de exemplu? Cât de mișto ar fi să organizezi undeva în creierul munților ziua ta de naștere, în asemenea corturi de evenimente?
Probabil că mulți dintre voi sunteți mai conservatori, nu o să tresăriți la auzirea unei asemenea propuneri dar sunt sigur că dacă o să stați un pic să vă gândiți, o să ajungeți la vorba mea. Respectiv că ar fi foarte mișto. Sunt genul de om căruia îi place foarte mult natura și mai mult ca sigur nu sunt singurul. Chiar dacă vara a trecut, încă nu au venit temperaturile de toamnă care să ne facă să stăm departe de munte sau de mare. Ideea e destul de simplă: să ne bucurăm mai mult de natură și să transformăm zilele importante din viețile noastre în ceva cu adevărat de neuitat.
Chiar ar fi de neuitat o onomastică serbată într-un cadru foarte restrâns în corturile Bell. Nu e nevoie să vină 300 de oameni ca la nuntă. E suficient să vină apropiații. Nu am înțeles niciodată dorința unora de a face ditamai paranghelia dintr-o simplă zi onomastică dar în fine… Cine sunt eu să judec așa ceva? Părerea mea este că ar trebui să ne axăm pe calitate nu pe cantitate. Din punctul meu de vedere, o zi de naștere deosebită trebuie serbată cu lume puțină, într-un loc select. Cadrul trebuie să fie mai mult decât familial iar corturile Bell mi se par mai mult decât perfecte pentru așa ceva.
Voi ce credeți? Cum ar trebui serbată o zi de naștere? Sunteți de acord cu idee acu cortul sau vi se pare ceva destul de greu de pus în practică?