Am tot încercat să rumeg ideea asta de a cumpăra o casă în 30 de ani, într-o țară ca România. Adică pana mea, dacă am discuta despre o țară civilizată precum SUA sau Germania, în care să existe stabilitate a locurilor de muncă și viitor, perspectivă, aș mai înțelege. Dar să faci rate la o casă 30 de ani într-o țară ca România în care se moare de foame, trebuie să fii ori idiot, ori super optimist, să trăiești așa în bula ta de sticlă fără să te gândești în perspectivă.
Eu unul nu aș putea să apelez la un credit Prima Casă niciodată din trei motive:
- Nu vreau să mă leg de țara asta plină de mizerie și de corupție. Nu am de gând să plătesc 30 de ani pentru o casă într-o asemenea țară ocolită parcă de civilizație.
- Nu știu dacă voi avea bani 30 de ani să plătesc ratele. Mi se pare dificil să achit un credit luat pe 5 ani, ce să mai zic de unul pe 30 de ani? E ridicol.
- Dobânzile sunt jumătate din creditul în sine. Dacă faci un calcul, o să vezi că din 30 de ani de rate, vreo 12 sunt DOAR DOBÂNDA. Cum să plătești mă un credit dublu?
Astfel, eu nu înțeleg ideea asta de credit Prima Casă. Mi se pare ceva foarte deplasat chiar dacă statul cică ar garanta pentru el, chiar dacă acum nu mai ești nevoit să plătești rate și după ce pierzi locuința în cazul în care nu mai poți să achiți ratele. Nu pot să mă obișnuiesc cu ideea că ar trebui să plătesc 30 de ani rate la un imobil într-o țară ca România.
Statul garantează pentru tine doar ca să obții acest credit cu un avans mai mic. La un credit ipotecar trebuie să dai un avans mult mai mare, cam asta ar fi avantajul și ceva pe la dobândă. Oricum, subscriu ideii tale.