Fiind luna august, tot aud în jurul meu oameni care se strofocă să facă rost de bani să se ducă la mare. Măi oameni buni, dacă nu aveți bani, de ce vă mai chinuiți să faceți rost, să vă împrumutați, să intrați în datorii? Pentru ce? Pentru câteva zile la meltenica românica? Am observat că unii fac chiar un capăt de țară dacă nu ajung un an la mare și nu înțeleg de ce. Eu unul NU AM FOST NICIODATĂ la mare și nu prea regret. Am văzut suficiente clipuri pe net care să mă bucure de faptul că nu mi-am cheltuit banii prin mizeria numită litoralul românesc.
Cred că așa este românul, în momentul în care nu are ce vrea, începe să strâmbe din nas, începe să se transforme treptat într-un copil mare și capricios care din punctul meu de vedere ar trebui bătut cu nuiaua la fund. Ete na, nu te duci un an la mare? Ce mare brânză? Stați fraților că nu vine Apocalipsa, nu pleacă marea de acolo până la anul sau când o să aveți suficienți bani pentru un concediu în acea regiune. De ce trebuie să dramatizați atât de mult? Stați liniștiți că manelele nu pleacă de pe plajă, nici țiganii, nici rapperii de Vama Veche, bețivanii, etc. România o să fie tot acolo, nu dispare, nu o să o fure nimeni. Ar fi culmea să vină cineva să ne fure mizeria, nu?
Am mai auzit eu despre oameni cate s-au dus să bage lanțuri de aur în amanet pentru a merge la zilele orașului, mânca mici și bea bere diluată cu apă ca la orice bâlci, așa că nu cred că este de mirare faptul că oamenii se împrumută pe unde găsesc doar ca să se ducă la mare, nu?