Pe tarla

M-am mutat într-un cartier mărginaș al orașului în urmă cu 8 ani de zile. Din cartier până în centrul orașului sunt nici mai mult nici mai puțin de vreo 5-6 km, depinde pe unde ai treabă. Totul este în regulă până la strada principală. De la strada principală înspre blocuri, începe distracția. Gropile sunt atât de adânci, încât intră mașina în ele cu totul. Parcă aș fi în Sahara și aș trece peste dunele de nisip, așa mă simt.

Taxe și impozite către Primăria orașului se plătesc și aici, la fel ca în centrul municipiului. De ce arată străzile în acest hal? Păi pentru că acest cartier este plin de boschetari și țigani, care niciodată nu vor merge să se ia cu primarul de gât. Acceptă să își rupă mașinile în aceste gropi. Nu au ei timp de primar, e mai important țoiul cu bere. Și oricum 90% sunt niște țărani cocliți care mai că nu devin nostalgici cu drumurile de la ei de la țară când merg pe asemenea coclauri.

Ideea este că o tarla exista, se formează și evoluează atunci când se întrunesc 3 elemente

  • Există bețivani cărora nu le pasă de nimic altceva în afară de berea lor
  • Există țărani bășiți care consideră ceva normal aceste străzi. Chiar se simt bine cu ele
  • Există lipsă de atitudine dezvoltată de spartul semințelor la scară și visele la joburi afară

Probabil că aceste 3 elemente se întrunesc în foarte multe locuri în România, nu doar la Severin. Aici e doar unul dintre cazurile care au făcut subiectul acestui articol. Sunt foarte multe străzi neasfaltate în țara asta. Nu contează că se plătesc taxe. Proștii plătesc și stau liniștiți cu berea la bot, cu boscăială de dimineața până seara fără să fie deranjați. Ca la țară, pe tarla.

Leave a Reply

Vrei sa publici advertoriale pe acest site? Apartine retelei CIOCAN G. ALEXANDRU PFA. Daca te intereseaza preturi sau care sunt celelalte bloguri din retea, lasa-mi un mesajAici