În orice magazin v-ați duce, o să vedeți acele sucuri ieftine la 70, 80 de bani, sub 1 leu sticla de 2 litri. Stai și te întrebi cum este posibil ca 2 litri de suc să fie mai ieftin de cât sifonul. Dacă te duci să iei un sifon, cred că o să te coste mai mult de 1 meu sticla de 2 litri. Apa minerală de exemplu, nu prea găsești sub 2 lei. Așadar, ce-s cu sucurile astea de calitate mai mult de cât îndoielnică?
Păi dacă stai să te uiți pe etichetele acestor sticle, nu o să vezi altceva în afară de chimicale. E clar că acele sucuri sunt niște veritabile bombe chimice. De fapt, aceste sucuri mă duc cu gândul la acele sucuri la plic pe care le făceam cu sifon când eram mic. Așa cum acel suc avea chimicale peste chimicale la fel și acesta care costă 70 de bani. Nu ai cum să faci suc și să îl vinzi cu atât.
Gândiți-vă că ambalajul costă, transportul costă, cum să coste numai 70 de bani? Mă, pune 1 leu… Cum să coste 2 litri de suc 1 leu mă? E de-a dreptul incredibil și culmea că țăranii și proștii cumpără asemenea sucuri la greu. Păi cum? Să se abțină ei? Ei trebuie să bage la maț, nu să se abțină. Ei trebuie să bea ceva acolo că doar nu o să trăiască fără suc, ori bere. Că îmi aduc acum aminte și de berea aceea ieftină, 3 lei la 2 litri care se vinde în draci în rândul boschetarilor.
Evident, există o problemă cu aceste produse de foarte proastă calitate. Există o problemă cu ideea de consum în România. Nu se dorește calitate. Oamenii vor să consume neapărat ceva, nu contează ce iar acest lucru nu este unul tocmai sănătos.