Obsesia patronilor pentru spionatul angajatilor

Citeam mai devreme pe net un articol referitor la ceva legi referitoare la cat si cum au voie patronii sa isi supravegheze angajatii. Ei bine, nu sunt strain de aceasta poveste, am avut de-a face si eu cu asemenea oameni, bagaciosi, capabili sa piarda noptile doar ca sa urmareasca pe camere tot ce se intampla pe timpul zilei si asa mai departe. Problema sta in felul urmator: atunci cand esti la munca, accepti ideea ca cineva te va supraveghea, insa aici exista un fagas al interpretarilor…

De exemplu, ce are voie sa supravegheze? Ceea ce faci cu scopul de a-ti duce la buna indeplinire sarcinile de serviciu sau absolut orice, inclusiv ce vorbesti pe Facebook cu altii? De multe ori, cand esti la munca nu exista activitati care sa iti ocupe timpul 100%. Nici nu ai avea cum sa muncesti asa de cat daca lucrezi la ceva banda de asamblare si nu-ti stau mainile deloc… In comert e altceva, mai ales cand ai un program cretin de genul 16 ore pe zi, doua ture comasate si asa mai departe…

Ei bine, adevarul este undeva pe la mijloc, ca de obicei. Patronii trebuie sa stie ce fac angajatii in timpul programului, insa nu trebuie sa dezvolte o obsesie din treaba asta. Angajatilor trebuie sa li se respecte dreptul la intimitate chiar daca sunt la munca, altfel, se incalca drepturile omului si angajatul devine un sclav, supravegheat la fiecare basina de un patron obsedat de controlul absolut.

In plus, angajatii care se stiu supravegheati din toate colturile nu mai vin cu drag la munca, sunt stresati de alte chestii inutile  si e posibil sa nu mai dea acelasi randament la locul de munca. Spionatul angajatului nu trebuie sa devina un obicei, cred ca ar trebui recurs la asemenea gesturi atunci cand sunt semnale ca omul isi neglijeaza jobul din cauza altor activitati personale.

Leave a Reply

Vrei sa publici advertoriale pe acest site? Apartine retelei CIOCAN G. ALEXANDRU PFA. Daca te intereseaza preturi sau care sunt celelalte bloguri din retea, lasa-mi un mesajAici