Unde este harul preotilor tineri? Stau si ma intreb asta atunci cand ii vad conducand masini scumpe, masini pe care noi, oamenii de rand nu ni le vom permite niciodata. Desi sunt ateu convins, nu am nimic cu preotii, nu am nimic cu biserica. Fiecare om este liber sa creada sau nu, este liber sa cugete atat cat poate sa il duca mintea. Am spus de multe ori faptul ca oamenii care cred in ceva, Dumnezeu, Allah, sunt oameni foarte greu de doborat psihic si intotdeauna au un plus de incredere in ei insisi fata de atei.
Dar oare asta inseamna credinta in ziua de azi? Masini scumpe? Pai unde este smerenia? Unde este acel preot care iti bate la usa pe nepusa masa si te intreaba daca ai nevoie de ceva sau daca te poate ajuta cu ceva? Unde este ajutorul preotilor? Cred ca sunt niste intrebari fara raspuns, sau in cel mai rau caz cu un singur raspuns valabil: schimbarea. Oamenii se schimba si foarte multi nu mai pot crede povesti spuse in urma cu 2000 de ani. Cu toate acestea, vad bogatia ce zace in biserica si isi dau silinta sa devina preoti.
De-asta avem preoti cu masini scumpe, din ambitia unora de a reusi in viata fara mari batai de cap. Preotul este singurul care indiferent de ocazie, el primeste bani: la nunta primeste, la botez primeste, la inmormantare primeste. Nu vreau sa par rautacios, insa intreb si eu unde se duc acesti bani? La mine, cel care munceste nu se duc, in nici un caz. E drept, si preotia este o munca, si una inca dificila… Insa nu in contextul in care l-a capatat biserica in ziua de azi… Nu mai exista har, nu mai exista preoti cu suflet?